Blog – Foto nunta Cluj
Fotografie de nunta in Sucevita – Denisa si Bogdan – sneak peak
Fotografie de nunta in Sucevita – Denisa si Bogdan
Fotograf botez Cluj – Catinca Evelin
Fotograf botez Cluj – Catinca Evelin
www.haitonic.com
Locatie eveniment: Hotel Beyfin
Probabil una dintre cele mai frumoase familii pe care am avut ocazia sa o fotografiez!
Botezul micutei Evelin, mezina familiei, o scumpete de fetita care s-a botezat la biserica greco-catolica ”Buna Vestire” din Cluj.
Botezul a continuat cu petrecerea la Hotelul Beyfin, in inima Clujului!
Fotografii din ziua nuntii – Paula + Kervin
Fotografii din ziua nuntii – Paula + Kervin
Locatie – Marion
Videograf: iframe
Cuvintele pe care nu le-am spus …
Stau la răcoare sub o pânză albă, alături de două siluete încă lipsite de substanță. El
și Ea, dar fără inima care bate în interior, un alb și un negru gata de ceremonie.
Gâdilat de soare și de vânt, viitorul lor le transmite emoția și ei râd, sub degete de
soartă, imprimate pe geamuri ca o față de copil curioasă de tot ce înseamnă viață.
Când îi surprind forma, ea are stele la ureche și un univers în gând, spre care
aleargă fără să obosească și fără frică. Sunt poeți care vorbesc de fericirea din
palme, sau dintre brațe, dar ei i se citește, cu tot cu metafore, în felul în care ridurile îi
sunt văi de râs și trecători de împlinire, un peisaj de frumusețe, pe o față de femeie
regăsită în propria poveste.
Am alergat în urma lor pe glob, prin povești de limbă și tradiții, pe tivuri de sari senin
ca expresia de mamă și centuri și catarame trainice ca ideea de familie. Tăcută ca
ochii căprui, zbuciumată ca violetul florilor din buchet, i-am urmat printre priviri de
străini care s-au transformat în familie și familie care s-a metamorfozat ca să includă
noi amintiri.
Aparatul nu simte căldură, nu pulsează ca o inimă și nu strânge ca niște brațe, dar
vede tot. Și la un moment dat, declanșează doar împins de un deget de fotograf care
simte căldura oamenilor din jur. M-am lăsat prinsă de emoția spionului ce ghicește
intensitatea apăsării mâinii ei peste inima lui, ca un mesaj prin atingeri, și mi-am
văzut reflectată imaginea în ochi curioși de copilă care se bucură parcă de un
moment magic, din povești.
S-au ascuns de mine unul în altul, între mâini împletite peste mâini, peste corpuri și
peste bucurii, dar i-am regăsit între degete răsfirate cât să cuprindă tot, tot, tot ce
sunt și devin azi, și iar devin, în ziua când vor repeta jocul de a se dedica unul altuia.
Dansează și nu se aud vorbe, se aud gânduri care dansează și ele, de la corp la
corp, de la fericire la fericire, de la urare de prieten la dorință de părinte.
Am pus stop la fiecare joc, la expresii de oameni care nu pot să se oprească din
sărbătorit, târziu în noapte, încă puțin și iar, la lumină de artificii și licăr de ochi și
râset plin, de copil aruncat spre cer și suflet plin, de îndrăgostit ajuns acasă.
Iar cuvintele pe care nu le-am spus se scriu în umbre și în culori pe care nu le-am
visat, dar așa pare, printre oameni de departe, aduși aproape și un aproape care din
acea zi înseamnă familie, ca într-o fotografie de poveste.
Fotografie din ziua nuntii – Carolina + Razvan
Fotografie din ziua nuntii – Carolina + Razvan
Locatie: Restaurant Aroma
Videografie: DeepColors
Cuvintele pe care nu le-am spus …
Sunt argintii, ca pelicula veche, ca bijuteriile presărate în părul ei, ca nasturii ce se
închid, unul câte unul, sub degete tremurânde, peste un corp ce înseamnă doar
jumătate din toată ființa lor. Am ascultat ritmurile de zâmbet, tot mai pline de sens, tot
mai puternice în tăcerea lor, ca o furtună aducătoare de zbucium de viață.
E ceva magic în a prinde fericire lângă fericire într-o poză, ca o comparație între unic
și irepetabil. Când nu simți puterea îmbrățisății, dar vezi venele pulsând emoție sub
mușchi și piele, în desene delicate, ca dantela.
Nu întreb ce se ascunde sub butoni, dar mi se răspunde, în priviri aruncate viitorului
și înțelegeri ascunse, ca dorințele pe stele căzătoare. Valuri peste valuri de așteptări,
ca petale înghesuite spre frumusețe în nuanțe de diafan, într-un buchet, se sparg de
țărmuri pline de prieteni adunați să țină bucurii, atunci când nu mai încap în două
piepturi.
Și pe urme de reflexii în ferestre, umbre alungite spre lumină, panglici legate de
binecuvântări și rânduri aglomerate din cărți aurite, le prind pașii. Alături de părinți,
alături de prieteni, o cadență de miere, delicată, lentă și permanentă. Adunată în
spațiul infinit cuprins între degetele calde ale unei țineri de mână, povestea lor inspiră
și expiră, o ființă vie, unică și delicată.
M-au purtat prin labirinturi, unde tot timpul vieții lui s-a desfășurat ca un fir rebel, spre
un centru și îi văd în priviri cum el știe că ea e acel loc de întâlnire a sensului cu
viitorul. Știe și ea, și construiește noi culoare în labirint, mereu cu o promisiune de
Sunt aici și Nu te voi pierde niciodată.
Iar alături de ei, lanțuri de brațe îi ancorează pe ring și plase de bucurie îi prind când
apare oboseala și continuă, proaspeți, bătaie de toc după bătaie de toc, un ritm de
inimă modelată în pastel și oameni dragi.
Și-au spus mai mult decât Da, în dansuri de fum și ploaie și aplauze. Și puteam să îi
aud, între cântece, ca pe o liniște de furtună, cum își șoptesc că ei sunt furtuna și
conturul luminii pe un cer înnourat și tot ce contează.
Iar cuvintele pe care nu le-am spus stau, fascinate de explicația iubirii lor, într-o
fotografie de poveste.