Locatie eveniment: Hotel Opal
Videografie furnizata de: Weekend Films

Cununie Civila in Cluj – Cezar si Andreea

Foto nunta Motel Gilau – Cristina & Damian

Locatie eveniment: Motel Gilau

Muzica: DJ Mini

Fotografie: Haitonic Liana

Fotografie nunta Medias

Videografie: AV-Weddings

Fotografie de nunta si eveniment Cluj – Roxana si Razvan

Videografie: AV-Weddings

Locatie eveniment: Restaurant daVinci

Fotograf de nunta Cluj – Cristina si Vlad

locatie restaurant: Grand Hotel Italia

Trash the dress la Jurassic Coast

Foto nunta in Baia Mare – Alexandra & Razvan

Locatie nunta Castel Transilvania

Fotografie din ziua nuntii lui Vadim cu Oana

Locatie restaurant: Grand Hotel Italia

Fotografie cununie civila – Cristina & Damian

Sesiune foto dupa nunta – Denisa si Bogdan

Fotografie de nunta in Sucevita – Denisa si Bogdan

Fotograf de nunta in Cluj – Mihaela si Daniel

Locatie: Marion Cluj

Coafor: Vestige

Fotografie de nunta Cluj – Loredana si Sergiu

Locatie: Marion

Sesiune foto Love the Dress – Gabriela si Vlad

Locatie: ETC Studio Cluj

Cuvintele pe care nu le-am spus …
Sunt despre cum pe umerașe, pe lângă alb, atârnă șiraguri întregi de dorințe care azi
s-au împlinit. În detalii de alb, roz, perle, auriu pe ceară și delicatețe, în reflexii de
ființe întregite de așteptare, eu nu spun nimic, pentru că le-aș deranja fuga după
colțuri în castel.
Nu am spus nimic când umbrele testau pantofii albi, nimic când florile păreau că
înfloresc înviorate de zâmbete largi și lumină de cer încă senin. Apoi ploua, dar
numai ca să prindă rădăcini fericirea asta într-o zi de poveste.
Poveste spusă în pași fugind spre pregătire, și degete de mamă făcând minunile
dintotdeauna. Iar ea, în alb și miraje de voal, își cheamă visele, încearcă și umbre și
lumină, ca să audă cum nerăbdarea de a-l vedea sună la fel în orice loc.
Am respectat tăcerea, ce a stat strânsă în mâna tatălui ei, între emoție și putere,
când a așteptat-o, ca un refugiu de mândrie, din nou sub aripa sa protectoare. A
protejat-o de ploaie, dar o duce mai departe spre cineva care o va proteja de tot și
toate, iar zâmbetul ei îi spune că va fi bine, e fericită și drumul ăsta nu e de la o
familie la altă familie, ci spre una mai mare.
Iar pe drum plouă, apoi e soare, ca o viață de om, rezumată într-o prognoză nebună,
frumoasă și imprevizibilă. Iar când îl găsește, după uși sacre și lumini filtrate de
ferestre cât pentru giganți, îi zâmbește, deschis, cald, ca o promisiune făcută la
adăpostul nopții. Îi spune, fără ca eu să aud, că mâna lui a salvat-o, dar fără unelte
ascuțite, doar cu degete gentile și putere ce îi radiază din vene până la inima ei.
Au tăcut picăturile de ploaie, înlocuite cu petale, și cărămizile înghesuite într-un tipar
de cetate veșnică, și urmele de lacrimi și cele de pași, și inima pe care o poartă ea
pe mână și de acum bate și pe mâna lui, într-un cerc așezat cu grijă și dedicare.
Sunt cuvinte rămase pe plicuri, pe măști drăguțe, pe fețe cunoscute și fulgi de tort,
respuse apoi, doar de ei, unul altuia. Sub voal și sub cupole de castel și sub nori și
sub cer și trimise în univers, spre un viitor care îi așteaptă exact așa, mână în mână,
maturi, mândri și neobosiți chiar și când răsăritul le cere încă să mai danseze, tot să
danseze.
Cuvintele pe care nu le-am spus stau toate, colorate, într-o fotografie de poveste.

Eng

The words I never said…

Are about how on hangers, over white, you find rows of wishes fulfilled today. In
details of purity, pink, pearls, gold in wax and delicacy, in reflections of beings
waiting, I say nothing, for I would disturb their hide and seek in castle corners.
I wa silent when the shadows tried on white shoes, silent when flowers bloomed
washed by smiles and light pouring inside from still clear skies. Then it rained, but
only for the happiness to grow roots inside this fairy-tale day.
Tale told by steps chasing completion, and a mother’s fingers working magic as
always. And her, in white halo and veil mirages, calls out to her dreams, tries on
shadows and light both, to hear how the impatience to see him sounds the same no
matter where.
I respected the silence gathered inside the father’s hand, next to emotion and
strength, when he waited for her, like a refuge of pride, again under his protective
wing. He kept her safe from the rain, but takes her to someone who will protect her
from everything and everyone, and her smile tells the father she’ll be fine, she’s
happy and this road leads not to another family, but to a larger one.
It rains on the way, and then the sun comes out, like a human life, a crazy, beautiful,
unpredictable prognosis. And when she finds him, behind sacred doors and filtered
light from windows built for the giants, she laughs, warm and open, like a promise
made by the cover of night. She tells him, without me hearing, that his hand saved
her, without sharp tools, only with gentle touches and strength radiating from his
veins to her heart.
The raindrops fell silent, replaced by petals, and the pattern of bricks gathered closer,
and the tear trails and the steps trails too, and the heart she carries around her wrist
beats now on his hand too, in a band placed there with care and dedication.
There are words resting on envelopes and cute masks, on familiar faces and cake
frosting, and retold by them, only to each other. Under veils and castle towers and
under the fussy clouds and the whole sky, and they send them to the universe, proud
and restless, even as the sunrise demands another dance, always another dance.
All the words I never said are sitting there, coloured, in the visual storytelling of this
fairy-tale wedding.

Fotografie in ziua cununiei civile in Cluj-Napoca – Cristina si Roman

Sesiune foto dupa nunta – Raluca si Ovidiu

Fotografie de nunta in Medias – Florin + Cami

Locatie: BinderBubi

Fotografie de nunta si portret – Lavi + Sami

Cuvintele pe care nu le-am spus …
Sunt ascunse în pistruii ei, în apăsarea delicate a tălpilor goale pe podele de lemn
încălzit de soare care binecuvânteaza pregătirile. Sunt singură în camere pline de
viață, pentru că ea se uită prin mine, la venirea lui, iar el, din altă parte, dar aceeași
lume, pentru că altfel nu s-ar putea, îi întoarce așteptarea.
Amândoi retrăiesc, între degete grăbite să îi binecuvânteze și pregătească, între
scări pline de ecouri de pași și taste de mașină de scris mută, copilării care i-au adus
aici, ca un drum plin de ghidare divină.
Eu tac, pentru că ea îmi zice că mama ei îi aduna în jurul mesei și le împărțea la toți,
familie mare, iubire mare, o mână de cartofi, fierți, goi. Si ei se rugau și îi mulțumeau
lui Dumnezeu că au ce mânca.''Și nu o dată s-a întamplat, Liana, să se audă bătăi în
usă în timp ce ne rugam flămânzi și amărâți la masă. Și deschidea mama ușa și se
prăvăleau în casă saci cu legume, pungi cu pâine proaspătă și fierbinte, carne și tot
ce mațele noastre goale puteau pofti”.
Iar azi familia e așteptată la ospăț și fericire și guri flămânde doar de cuvinte
frumoase și stomace ce dor doar de râs, mâini ce se întind doar pentru a cere alte
brațe, dar același sentiment de recunoștință și fericire simplă, ca mirosul pământesc
de lemn.
Îi râde lacrimi, de parcă e prima dată când îl vede, iar fericirea li se oglindește în lac,
în cer și în ochi ce lăcrimează, că nu încape într-o ființă atâta spirit și frumos. Se
ating timid, să nu se spargă cuvintele ce și le-au spus până acum, iar noi cuvinte,
jurăminte și povețe, le stau grămadă la picioare, pe ridurile mâinilor strânse, pe florile
sălbatice din buchet.
Tac când se aude o chitară, și ca să nu deranjez valurile, vălurile și rotocolalele
părului ei, îi privesc prin obiectiv, mută la conversația neauzită dintre ochi, minte și
buze nemișcate, fericite, sărutând promisiuni pe mâinile ei.
Nu am spus nimic despre cum sunt ca doi copii când se strâmbă, când se privesc și
când încap între brațele celor iubiți, despre cum își poartă cununile și se poartă unul
pe altul, despre tot ce și-au spus și au râs.
Cuvintele pe care nu le-am spus stau toate, alături de lacrimi ce nu voi recunoaște că
le-am lăsat, într-o fotografie de poveste.

Eng

The words I never said…
Are hidden in her freckles, in the delicate push of soles on wooden floors, warm and
blessed by the sun, like this preparation. I’m alone in rooms full of life, because she
look through me, to his coming, from elsewhere, and from there, from the same
world, how can there be another way, he returns her yearning.
They both relieve, through hurried fingers that get them ready and bless them, on
stairways full of echoes of steps and typewriting machine sounds of creation, the
childhood that brought them here, like a road filled with divine guidance.
I say nothing, because she recalls her mother gathering them around the table and
sharing, among many and loving, a handful of boiled potatoes, to go around and fill
their bellies. And how they prayed, thanking the Lord, for the food on their table and
Not only once, she says, they heard someone knocking as they prayed there, hungry
and humble, and abundance came through the door to fill them all.
And today the family reunites again to feast on love and happiness and mouths are
hungry just for pray words and bellies hurt only from laughter, hands reach to ask
only for hugs, but the same feeling of gratitude and simple, pure happiness abounds,
like the earthly smell of old wood in a house.
She smiles him tears, as if it’s only the first time she discovers him, and their joy is
reflected on the lake and in teary eyes, for it’s too great the presence of a spirit to be
contained in two small bodies. They touch each other tentatively, for the words said
until now to stay intact and new words, vows and lessons, gather at their feet, on the
wrinkles of their intertwined hands and on wild flowers in her hands.
I fall silent when a guitar starts and to not disturb the waves, the veils and curls of her
hair, I watch them through the lens, wordless to the conversation they have in eyes,
mind and still lips, red and happy, kissing lightly promises on her small hands.
I said nothing about how they are like two frowning children when they play faces at
each other, when they fit into the loving arms of family and when they wear their
crowns and wear each other, nothing about what they said and laughed out loud.
All the words I never said, along with tears I’ll never take back, are in the visual
storytelling of this fairy-tale wedding.

Fotografie din ziua nuntii – Ina si Ionut

Locatie: Aroma

Video: AV-Weddings